Capcanele si sansele realitatii
„Aceasta, doamnelor si domnilor, este credinta! O deschidere catre adevar, indiferent de consecinte, indiferent unde va duce – si cand nici macar nu stiti unde urmeaza sa va duca. Aceasta este credinta. Nu convingere, ci credinta. Convingerile voastre va dau multa siguranta, dar credinta inseamna nesiguranta. Nu stii. Esti gata sa o urmezi si esti deschis, larg deschis! Esti gata sa asculti. Si, fiti atenti: sa fii deschis nu inseamna sa fii credul, nu inseamna sa inghititi orice iti spune cel care vorbeste. O, nu. Trebuie sa contestati tot ce spun. Dar sa contestati de pe o pozitie de deschidere, nu cu o atitudine de inversunare. Si mai ales, sa contestati totul. Aduceti-va aminte de acele cuvinte minunate ale lui Buddha, cand a spus: „Calugarii si discipolii nu numai ca nu trebuie sa-mi accepte cuvintele din respect, dar sa le si analizeze asa cum un aurar analizeaza aurul- taindu-l, razuindu-l, frecandu-l, topindu-l.”
„Singura modalitate in care cineva iti poate fi de folos, este sa-ti conteste ideile. Daca esti pregatit sa asculti si daca esti pregatit sa fii provocat, exista un singur lucru pe care-l poti face, dar nimeni nu te poate ajuta. Care este acest lucru mai important decat toate? Se numeste Observarea de sine. La asta nimeni nu te poate ajuta. Nimeni nu-ti poate da o metoda. Nimeni nu-ti poate arata o tehnica. In momentul in care alegi o tehnica, esti programat din nou. Dar auto-observarea – examinarea propriei tale persoane – este importanta.”
